[vc_row][vc_column][vc_column_text]

MELOTERAPIA IN AUTISM

Terapia prin arta miraculoasa a sunetelor

Meloterapia este parte integranta a terapiilor nonconventionale, a terapiilor complementare, cum mai sunt numite,  care in ultimii ani a devenit una din terapiile foarte utilizate de specialistii in diverse tulburari psihice, printre care si tulburarile din spectrul autist si nu numai.

Sa privim peste umar spre inceputuri, printr-un exercitiu imaginar si sa vedem cum oamenii erau intr-o deplina armonie si rezonanta cu natura. Mai exact, oamenii traiau, munceau, se bucurau si se vindecau prin curatenia si frumusetea sunetelor naturii: cantecul pasarilor, murmurul apelor, vuietul cascadelor, suierul vantului, atunci cand omul incerca sa se puna in acord cu inimaginabilul miraj al naturii, imita sunele existente in natura, canta la frunze ori isi confectiona din diverse materiale lemnoase fluiere si reda ciripitul pasarilor sau sunetele facute de falfaitul aripilor sau de miscarile frunzelor.

Cu ajutorul descantecelor (care se traduc prin despartire: des cantece) alungau bolile, prin cantece chemau ploaia,  omagiau divinitati, personaje sau evenimente importante, ori alungau duhurile rele.

Pana si in traditia crestina ingerii canta si il slavesc pe Dumnezeu, muzica religioasa, cum ar fi psalmii, au puteri miraculoase de a alunga demonii si a cultiva linistea si iubirea in suflete.

In mod cu totul intuitiv, omul pe tot parcursul evolutiei sale s-a bucurat de darurile naturii si a incercat sa le foloseasca pentru a-si usura viata.

Inca din prima clipa a venirii pe lume, primul tipat inseamna vibratie, sunet, deci viata este vibratie si sunet. Primele silabe invatate sunt acorduri sonore. Ca sa-si adoarma pruncul, mama, din cele mai vechi timpuri mentionate istoric aceasta ii canta. Mare parte din timpul de joaca al copiilor este alcatuit din jocuri insotite de cantece sau de cantece pur si simplu.

Tristi, obositi, stresati sau bucurosi si fericiti, noi toti ne mangaiem sufletul cu cantec. Omul tuturor vremilor si-a alintat si isi alinta auzul prin miraculoasele sunete ale muzicii. Fiecare limba vorbita de pe mapamond are o muzicalitate proprie, acest lucru fiind demonstrat prin studii stiintifice care arata ca persoanele cu ureche muzicala buna sunt mai receptive la limbile straine, au o flexibilitate aparte vorbirii unei alte limbi.

Ei bine, daca muzica actioneaza profund in substraturile constiintei noastre, ar trebui sa acordam atunci mai multa importanta culturii muzicale, si nu ma refer aici la cultura profesionista, ci la cea accesibila amatorilor.

Despre meloterapie, Edith Lecourt, profesor de psihologie la Universitatea Louis Pasteur din Strassbourg si secretar general al Asociatiei de Meloterapie din Franta, spunea: “Muzicoterapia constituie o parte a tehnicilor moderne de tratament a diferitelor categorii de afectiuni determinate de dificultati psihice si patologii mentale… Se pot obtine rezultate in psihoze profunde, in autismul infantil si chiar in dementa senila.”

Iata un lucru interesant relatat de Anne Marie Ferrand-Vidal, lingvist, neuropsiholog, psihanalist, presedinta fondatoare a Asociatiei Internationale de Meloterapie din Franta.

“Exista persoane cu tulburari de vorbire manifestate prin vorbire atona, aritmica, afazica=uitarea cuvintelor (aparute in urma unor afectiuni psihice sau stresuri emotionale, traumatisme craniene, accidente vasculare,etc), iar pentru remedierea acestor retarde lingvistice se foloseste muzicalitatea limbii materne, prozodia limbii, adica tonurile, accentele, intonatia; se pot trata in acest fel tulburari de pronuntie, de vocabular, mutism, autism, afazii amnezice, etc.

“Copiii speciali cu anumite deficiente pot invata vorbitul prin intermediul cantatului.“

O explicatie stiintifica ar putea fi aceea ca centrul vorbirii se gaseste pe emisfera cerebrala stanga, in timp ce centrul cantatului este pe emisfera dreapta, corespendenta contralaterala a aceleiasi zone pe creier, sau mai probabil pentru ca in noi exista energie vibratorie, iar muzica este sunet care vibreaza si interfereaza cu lumea subtila a energiilor.

Sedintele de relaxare au fundal sonor muzical sau in timpul masajelor terapeutice sau sedintelor de psihoterapie verbala; muzica cu diversele tonalitati, ritmuri, este inglobata intr-un complex de practici menite sa creeze acea punte de comunicare intre corpul fizic, mental si emotional. Efectele benefice ale muzicii s-au facut simtite si asupra unor boli cardio-vasculare, afectiuni digestive si neurologice.

In meloterapie, sau terapia prin muzica, sunetele si ritmul devin instrumente cu ajutorul carora se dezvolta creativitatea, se intra in contact cu sinele si se trateaza diverse probleme de sanatate (anxietate, durere cronica, hipertensiune, dificultati de invatare specifice copiilor cu tulburari de dezvoltare, etc)

Datorita efectului sau asupra sistemului nervos central, muzica este un factor important care ajuta la relaxare si la reducerea stresului. Ca instrument de dezvoltare personala, muzica contribuie la cresterea capacitatilor cognitive (atentie, memorie), psihomotorii (agilitate, coordonare, mobilitate) si socio-afective. In plus, pentru a obtine beneficiile oferite de meloterapie, nu avem nevoie de cultura muzicala.

Care sunt etapele de desfasurare a unei sedinte de meloterapie?

In prima etapa se asculta o anumita muzica pentru a deprinde ritmul, mai intai ritmul propriului corp, apoi cel al limbajului, o muzica potrivita starii spirituale a persoanei.

In cazul starilor de tristete, depresie, sau de instrainare sociala se vor asculta melodii lente, triste, la inceput; treptat se merge spre o muzica vesela, plina de optimism.

Durata unei sedinte este de 40-45 min, o data pe saptamana.

In functie de personalitatea, de afectiunile si de obiectivele pacientilor nostri, meloterapeutul poate alege una din cele doua forme ale terapiei:

1. Meloterapia activa – consta in practica unui instrument, compunerea de melodii, executarea de miscari ritmice pe sunetele muzicii si favorizeaza in special exprimarea sinelui. La copiii autisti, meloterapia poate fi folosita prin asociere cu diverse activitati educationale pentru deprinderea usoara a unor cuvinte sau abilitati simple care duc la independenta, pentru invatarea animalelor si pasarilor, diferentele starilor emotive, diferentierea anotimpurilor, implementarea unor tipuri de activitati motrice cu usurinta etc.

2. Meloterapia receptiva – ascultarea muzicii poate stimula energia creativa si contribui la cresterea capacitatii de concentrare si a memoriei. Muzica scoate la iveala emotii, uneori uitate sau ascunse cu mult timp in urma.

Munca psihoterapeutului este deosebit de greoaie si complexa; ea cere pregatire speciala, necesitand atat cunoasterea aspectelor neurologice, cat si a celor psiho-afective pentru a putea intui si recunoaste starea de evolutie a individului.

Desi la inceput meloterapia a fost utilizata cu precadere in psihoterapie, aplicatiile sale terapeutice au fost extinse cu timpul. Muzica s-a dovedit deosebit de eficienta pentru scoaterea din izolare a persoanelor cu probleme de comunicare. La copiii cu tulburari de dezvoltare din sfera autismului, de exemplu, s-a constatat ca stimulii sonori diminueaza anxietatea legata de realitatea exterioara, amelioreaza comportamentul socio-afectiv si cresc semnificativ increderea in sine. In mod asemanator, la copiii cu dificultati de vorbire, muzica si cantecele contribuie la ameliorarea articularii cuvintelor.

Datorita efectului sau fiziologic, o muzica relaxanta poate atenua durerea si anxietatea, micsorand nivelul de cortizol (un hormon asociat cu stresul) si eliberand endorfina, care are proprietati calmante, analgezice si euforice. Prima asociatie de muzicoterapie a luat fiinta in SUA, in anul 1950, iar in 1953 a fost creata Internationala pentru Educatie Muzicala sub egida UNESCO.

In prezent, formarea arterapiilor este o activitate complexa ce se desfasoara sub egida Universitatii Rene Descartes din Paris, iar diploma ce se emite are subtitulatura “Arta in terapie si psihopedagogie in Cultura, Educatie si Sanatate”.

Meloterapia se practica in servicii speciale, bolnavii sunt supusi la inceput unor teste pentru a le cunoaste preferintele sau dupa caz cultura muzicala. Se stie ca, in general, multi copii autisti au abilitati care de multe ori depasesc limita normalitatii. Studiile sociologice ne arata ca in lume sunt multi copii autisti care au performante muzicale, compozitii sau chiar expozitii plastice personale si de grup.

Si la copiii autisti, ca si la multi copii normali, inclinatiile artistice trec cel mai adesea neobservate, dar cand un terapeut sau parinte le descopera, ne conduc ele insele usor la tipul de terapie care sa aiba rezultate maxime, precum meloterapia sau arterapia in general.

Pentru meloterapie se  foloseste aproape in exclusivitate  muzica clasica si as mentiona aici cateva exemple care se folosesc cu success in multe din clinicile de specialitate din lume pentru diverse tulburari psihice sau faze ale tulburarilor si aici vom regasi si noi exemple utile pentru lucrul pe diverse trepte de terapie cu copii autisti:

-pentru sedarea sistemului nervos: Concertul nr. 5 pentru pian si orchestra de Beethoven, Uvertura operei Persival de Wagner

-pentru relaxare: Apocalipsul animalelor de Vanghelis

– pentru destindere: Sonata pentru Flaut, alto si harfa de Debussy, Clar de luna de Debussy, Nocturnele lui Chopin

-pentru destindere neuro- musculara: Lacul Lebedelor de Ceaikovski, Serenada de Chopin, Simfonia Pastorala de Beethoven, Vis de dragoste de Liszt

-pentru calmare, liniste: Anotimpurile de Vivaldi, Ave Maria de Schubert, Concertul Imperial de Beethoven,Valsurile lui Chopin

-pentru insomnie: Variatiunile Goldberg de Bach

-pentru combaterea oboselii si surmenajului: Poemul simfonic Vitava de Smetana, Dimineata de Grieg

– pentru tratarea starilor depresive: Carnavalul de Dvorak

– pentru calmarea starilor de agitatie: Oda bucuriei de Beethoven, Corul pelerinilor de Wagner

-pentru tratarea nevrozei astenice si tulburarilor vegetative: Mica serenada si Simfonia nr. 41 de Mozart

– pentru calmarea marilor suferinte care apar in urma unor evenimente tragice: Concertul pentru violoncel de Dvorak si Patetica de Ceaikovski

– o muzica tonica, optimista: Raspsodia maghiara de Lizt, Marele Vals din Tannhauser de Wagner, Actul Vdin Faust de Gounod

 Vocalizele reprezinta o excelenta gimnastica respiratorie:

– vocala A actioneaza asupra cutiei craniene, partilor superioare a plamanilor si corzilor vocale

– vocala E actioneaza asupra glandei tiroide, laringelui si corzilor vocale, se recomanda cantaretilor si actorilor

– vocala I actioneaza asupra capului, nasului, laringelui, cutiei toracice, urechii, vibratiile fiind transmise in sus, contribuie la eliminarea produselor patologice din plamani si amelioreaza durerile de cap

– vocala O actioneaza asupra cutiei toracice si plamanilor pe care-i stimuleaza, se recomanda bolnavilor pulmonari cronici, cantaretilor, artistilor.

– vocala U actioneaza asupra organelor abdominale (stomac, ficat), regleaza activitatea intestinelor, se recomanda in constipatie

– consoana Mmm… are actiune asupra capului, sinusurilor, indicata in cefalee, sinuzita

In meloterapie, sau terapia prin muzica, sunetele si ritmul devin instrumente cu ajutorul carora se dezvolta creativitatea, sa intra in contact cu sinele si se trateaza diverse probleme de sanatate (anxietate, durere cronica, hipertensiune, dificultati de invatare, etc.)

Datorita efectului sau asupra sistemului nervos central, muzica este un factor important care ajuta la relaxare si la reducerea stresului. Ca instrument de dezvoltare personala, muzica contribuie la cresterea capacitatilor cognitive (atentie, memorie), psihomotorii (agilitate, coordonare, mobilitate) si socio-afective. In plus, pentru a obtine beneficiile oferite de meloterapie, nu avem nevoie de cultura muzicala!

In functie de personalitatea, de afectiunile si de obiectivele pacientilor, meloterapeutul poate alege una din cele doua forme ale terapiei:

meloterapia activa – consta in practica unui instrument, compunerea de melodii, executarea de miscari ritmice pe sunetele muzicii si favorizeaza in special exprimarea sinelui.

meloterapia receptiva – ascultarea muzicii poate stimula energia creativa si contribui la cresterea capacitatii de concentrare si a memoriei. Muzica scoate la iveala emotii, uneori uitate sau ascunse cu mult timp in urma.

Muzica s-a dovedit deosebit de eficienta pentru scoaterea din izolare a persoanelor cu probleme de comunicare. La copiii care sufera de autism, de exemplu, s-a constatat ca stimulii sonori diminueaza anxietatea legata de realitatea exterioara, amelioreaza comportamentul socio-afectiv si creste increderea in sine. In acelasi registru se inscriu si efectele la copiii cu dificultati de vorbire, muzica si cantecele contribuie la ameliorarea articularii cuvintelor. Astazi, multe din afectiunile  nonpshihologice sunt tratate cu meloterapie sau cu mixturi de terapii care includ si meloterapia, in timp ce psihoterapia care s-a bucurat inca de la inceput de utilizarea meloterapiei se bucura de perfectionare permanenta cu rezultate din ce in ce mai spectaculoase in tratarea comportamentelor antisociale a persoanelor cu autism.

 Cu un sunet ii apropiem de noi![/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]