DE CE REFUZĂ MÂNCAREA COPILUL CU AUTISM?

De ce refuză mâncarea copilul cu AUTISM?

Autismul ca și alte diagnostice din sfera neurodiversității este asociat adesea cu disfuncții de integrare senzorială, disfuncții care le schimbă percepția fața de obiecte sau fața de acțiuni iar acest lucru influențează comportamentele copilului. În evoluția copilului dacă disfuncțiile de procesare sunt minore acestea pot influența dezvoltarea copilului in raport cu ceilalti, de exemplu să meargă mai târziu. Dacă deficitele sunt grave pot împiedică dezvoltarea autoreglării, a limbajului, a abilităților emoționale si de autonomie.

Când procesarea senzorială(vaz, auz, pipăit, miros) este dezorganizată, copilul este incapabil să sesizeze, sau să răspundă informatiilor senzoriale printr-un comportament cu sens. Când vorbim despre alimentatie, copii cu autism pot avea repulsie sau selectivitate fața de unul sau mai multe alimente, poate avea selectivitate pe culori sau texturi.

Deasemni copilul poate mânca un anumit aliment până într-o zi când brusc îl refuză. Ei bine acest lucru se poate întâmpla deoarece in trecut, o experiență pe care noi n-am sesizat-o l-a făcut să perceapă diferit alimentul respectiv(poate carnea a fost prea aproape de o legumă, poate leguma a fost mai tare si i-a strârnit o anumita reactie in cavitatea bucală, poate a fost mai caldă sau mai rece, lucruri si stări insesizabile cel mai adesea pentru noi. Adesea copilul poate fi excesiv de mofturos punându-ne in dificultate sau poate fi și mai ingrijorător greu de hrănit, cu o linie extrem de restrictionară in ce privește alimentele(primește doar 2, 3 alimente).

Uneori doar atinsul sau pipăitul mâncării afectează abilitatea copilului de a mânca sau bea. Acest lucru poate fi posibil datorită faptului că nu și-a dezvoltat o schemă senzorial-motorie de coordonare a respirației și a miscărilor de supt, înghițit, ceea ce ne arată că abilitățile oral-motorii sunt insuficient dezvoltate, fapt ce afectează procesul de mestecare și consumarea a alimentelor solide, acceptarea unor feluri de mâncare, înghițirea mâncării, digerarea precum si relaționarea socială si emotională.

Efectele unei alimentații extrem de selective poate crea, dincolo de stările tensionale si ingijorarea familiei, un dezechilibru in organism prin excesul unor substanțe(de regulă zahăr) sau lipsa altor substanțe(acizi grasi esențiali, complexul de vitamine B; minerale; antioxidanți liposolubili etc). De exemplu dacă un copil refuză: fasolea, cartofii dulci; spanacul; broccolilul și alte alimente din aceeași categorie atunci poate dezvolta o insuficiență de magneziu și minerale esențiale. Aceste deficiențe pot provoca, in funcție de grad, insomnii, otite, spasme musculare, probleme de procesare auditivă etc. Prezența insuficientă a unor substanțe în organism perturbă sistemul senzorial, de exmplu deficitul de zinc(ouă, tarâțe, cacao, arahide) poate afecta mirosul iar copilului îi va scădea interesul pentru mâncare.

 

CUM AFECTEAZĂ TULBURAREA SENZORIALĂ MÂNCATUL COPILULUI

 

Modul diferit de procesare senzorială afectează toate simțurile,  mai mult sau mai puțin, împreună sau separat, acestea variind de la copil la copil:

neplăcute. Este posibil ca pe copil să-l fi deranjat, fie faptul că alimentele se ating între ele, fie au o culoare neagreată de copil, fie arata mai ,,scârbos”

desincronizat senzorial. De exemplu pentru un copil hiperactiv este foarte dificil să mânance o mancare moale, o mâncare zgrumțuroasă, crocantă, ușor de mestecat, cu seminte sau cereale, o mâncare caldă sau rece. Copilul subreactiv sau cu abilități slabe de discriminare nu este intotdeauna sigur de ce are in gură; dacă a mestecat suficient, pentru a fi pregătit de inghitit alimentul si adesea se pot îneca. Acest lucru explică și de ce copiii prelungesc mult timp mestecatul si sunt speriați de continutul pe care nu-l identifică; nu-l recunoaște sau/si nu știe cât de bine l-a mestecat.

Procesarea senzorială ineficientă la nivelul musculaturii  și articulațiilor face ca  gestionarea poziției membrelor superioare(mâinilor) în timpul mesei, folosirea tacâmurilor pentru a duce mâncarea la gură și a mesteca să fie greu de gestionat pentru copilul desincronizat, devenind brusc mult mai stângaci decât de obicei.

Pentru un copil cu tonus muscular slab, de exemplu, statul jos poate deveni problematic întrucât el nu poate controla  simți corect dacă stă jos sau cade de pe scaun și adesea putem observa cum se scurge brusc sub masă sau cade într-o parte în timp ce stă la masă. Copilul este dornic de mișcare și este incapabil  să stea așezat și în liniște pentru mult timp.

Nu doar mâncatul în sine ci și faptul că urmează să mănânce pot fi foarte stresante pentru copilul desincronizat senzorial. De exemplu un copil hiperactiv poate fi pur si simplu de senzația din stomac atunci când acesta se umple, resimte fizic o durere și își provoacă vomă pentru a scăpa de senzație, evită mâncărurile care îi dau o senzație puternică în stomac sau reacționează prin scaune diareice.

 

SUGESTII PENTRU ÎMBUNĂTAȚIREA ALIMENTAȚIEI COPILULUI DESINCRONIZAT:

Fragment din carte în curs de apariție:

FERESTRE CĂTRE AUTISM  Psih. Sanda Gligu

 

Referințe biografice:

Dofman, Kelly(2013) Cure your children with food; The children Connection between Food and Childhood Aliments. New York Workman

#problemealimentareautism #desensibilizarealimentarăautism #copilulcuautismnumănanca #terapiiocupaționale #autism

#autismeatingdisorders